PREZENTAREA TERITORIULUI COMUNEI POIENEȘTI

Coordonate: 46°37′42″N 27°31′51″E

(Pe valea Raului Racova, în centrul Podișului Bârladului, la extremitatea Nordică a Colinelor Tutovei)

LOCALIZAREA TERITORIULUI

DJ 245 DN 24 (Bârlad) – Drujești – Băcani – Vulpășeni – Ghicani – Alexandru Vlahuță – Buda – Morăreni – Florești – Oprișița (DN2F);

DJ 245 M DN 2 F (care traversează comuna Poienești)

DISTANȚA FAȚĂ DE REȘEDINȚA DE JUDEȚ:

17 km

COMPONENȚĂ

Poienești (centru administrativ), Oprișița, Floresti, Frasinu, Poienești-Deal, Fundu Văii. 

CONSIDERATII GEOLOGICE

Din punct de vedere geologic, teritoriul se desfășoară pe depozite argilo-nisipoase și calcaroase de vârsta Sarmațianului mijlociu, de vârsta sarmațianului superior și a Meotianului și depozite meotiene pe culmea dealurilor.

RELIEF

Relieful colinar și vegetația sunt o fericită combinație, teritoriul dispunând de zone peisagistice de o reală frumusețe, floră și faună spontană, păduri, pârâuri.
Relieful se exprimă, în primul rând, prin dealuri prelungi, orientate NNV-SSE și înalte, 125-300-peste 400 m, recordul de înălține fiind semnalat în dealurile Cetate, 484 m.

CLIMA PREDOMINANTĂ

Pe culmile și pe versanții dealurilor cu peste 300 m altitudine absolută, temperature medie anuală a atmosferei este în jur de 8,5-9°C, brumele au toamna și primăvara o frecvență și intensitate mai redusă, precipitațiile atmosferice cad în cantități mai mari (600 mm anual), iar vînturile au o viteză mai sporită.

În aceste condiții climaterice, pădurile de fag au condiții prielnice de dezvoltare, mai ales acolo unde înățimea reliefului depășeste 400 m altitudine absolută.
Sub această altitudine (de 300 m), clima are un caracter temperat-continental; temperature medii și extreme mai mari, inversiuni termice foarte accentuate, îndeosebi pe văi.

UMIDITATE

Media anuală a precipitațiilor este de 600 mm. Luna cea mai ploioasă este iunie.

REGIMUL EOLIAN

Vântul cel mai frecvent și în același timp cel mai puternic este cel din nord. Frecvența acestuia este de 30,1%. Al doilea vânt ca intensitate și frecvență (13,6%) este vântul din sud. Acesta bate mai frecvent vara, la sfârșitul primăverii și la începutul toamnei.Un vânt aducător de ploaie este cel din vest, a cărui frecvență este de 4,4%. Vânturile de NE și E sunt vestite prin frigul pe care-l aduc iarna (Crivățul).

SOLUL

Învelișul de sol este alcătuit din soluri brune și brune podzolite de pădure, din soluri cenișii de pădure, pe dealurile înalte din cernoziomuri, tipice și levigate.
Prezența acestui sol constitue o premiză favorabilă dezvoltării unei economii agricole variate- de la cultura cerealelor și a plantelor tehnice, până la cultura legumelor și a zarzavaturilor.

RESURSELE NATURALE

Resursele subsolului sunt reprezentate prin material de construcții: gresii calcaroase, gresii nisipoase gălbui ori cenușii, nisipuri cineritice, pietrișuri și nisipuri de terasă, luturi-loessoide (la zidirea fântinilor, a temeliilor de case etc.)

Resursele de apă. Cele mai importante strateacvifere interceptat de foraje, este înmagazinat în depozitele sarmațiene și Pliocene.
Rețeaua hidrografică este formată din pâraie permanente (pârâul Racova, cu circa 1 km lungime din cursul său mijlociu) și pâraie temporare (Lunga Florești, Valea Caselor, Frăgari și Micești). Sunt pârâuri domoale din zona de deal cu panta lină spre vărsare, maluri joase, care permit apei să se reverse în albia majoră. 

RESURSE REGENERABILE DE ENERGIE

Teritoriul comunei are potential pentru surse de energie neconvențională: solară, eoliană, biomasă.

ENERGIA SOLARĂ Radiația solară variază între 110 Kcal/cmp și 120 Kcal/cmp anual. Durata de strălucire a soarelui (insolația) în sectoarele de dealuri înalte și împădurite înregistreazaă 1900-1950 ore anual.

ENERGIA EOLIANĂ

Viteza vânturilor de 5-6,5 m/s, mai ales a celor dinspre nord-vest, nord-est, este mai mare pe culmile dealurilor înalte.
Vânturile care au o frecvență și o viteză mare (cel puțin 5 m/s) aproape tot anul, pot fi folosite la punerea în mișcare a unor centrale eoliene.

VEGETAȚIA

Pădurile

Vegetația este formată din multe păduri de foioase (fag, gorun, carpen, jugastru, frasin, tei, arțar, ulmul de câmp și altele), din vegetația de silvostepă, naturală și silvică. Foioasele sunt reprezentate de pădurile de gorun-stejar care corespund zonelor cu relief de altitudine mijlocie de 250-300 m. În părțile mai înalte sau mai umbrite apar sporadic și carpenul, paltinul ori fagul, iar părtțile mai însorite în componența pădurilor intră și specii de stejari termofili, ca stejarul pufos și stejarul brumariu.

Pădurile sunt luminoase și au poieni, astfel încât stratul arbuștilor și vegetația ierboasă sunt mai bine reprezentate. Între arbuști, mai des se întâlnește păducelul, măceșul, alunul, cornul, călinul, mărul pădureț, alunul, părul sălbatic etc.
Pe versanții unor dealuri sunt plantații de salcâm, iar pe șesuri crește vegetația higro și hidrofilă, prin câteva crânguri de salcie, plop și cătină.

Vegetația cultivată

Din totalul de 7004,93 ha, 2321 ha sunt terenuri cultivate cu cereale, porumb, floarea soarelui, lucerna, orzoaică și alte culturi, 979 ha sunt pășuni și fânețe, 60 ha sunt livezi și vița de vie.
De asemeni, zona este puternic meliferă, datorită culturilor de floarea soarelui, a pădurilor de salcâm și tei. În comuna noastră sunt mulți apicultori care vin cu stupinele în pastoral.

Biodiversitate

Pădurile reprezintă cel mai important segement al biodiversității, o valoare ecologică si economică în același timp.

Pe terenurile improprii agriculturii se remarcă prezenta paiușului, coliliei și a pirului, lucerna sălbatica, trifoiul sălbatic, ghizdeiul, sulfina.
Plantele ierboase care cresc în pădure: firuța de pădure, mărgica, umbra iepurelui, năprasnica, fragii, curpenul de pădure, viorica, toporașul, lăcrămioare, brebenei, mierea ursului, pecetea lui Solomon etc.

Vegetației zonale i se adaugă cea azonală din lunci și bălți: plopul, salcia, papura, stuful, pipirugu, iarba de baltă.

FAUNA

Dintre mamifere, mai importante sunt căprioara, mistrețul, vulpea, lupul, iepurele de camp, dihorul, hârciogul, soarecele de pădure și de camp etc.
Păsările își găsesc aici loc de dezvoltare favorabil, unele fiind sedentare, altele în pasaj. Dintre acestea, mai răspândite sunt: prijoria, pițigoiul de stuf, lăstunul de mâl, privighetoarea de stuf, uliul de baltă etc.
Reptilele: sopârla, gușter, șarpele de pădure, șarpele de casă, de apă.
Dintre nevertebrate, mai răspândite sunt viermii, insectele etc.